Potrivit Procuraturii Generale, primul episod investigat s-ar fi produs în noiembrie 2025, când femeia ar fi încercat să își pună capăt zilelor. Al doilea vizează tragedia din 3 martie curent, când Ludmila Vartic a fost găsită fără viață.

Anchetatorii susțin că bărbatul ar fi exercitat în mod repetat presiuni psihologice asupra victimei. Acesta este acuzat că ar fi recurs la intimidare, izolare și control asupra soției sale, inclusiv prin intermediul comunicațiilor electronice și al tehnologiilor informaționale. Potrivit procurorilor, femeii i-ar fi fost limitat inclusiv accesul la bunurile și resursele comune ale familiei.

Între timp, pe numele fostului funcționar a fost aplicată măsura preventivă de a nu părăsi țara, fiind introdus și consemn la frontieră.

Dosarul se află în continuare în faza de urmărire penală. Procurorii spun că așteaptă concluziile unei expertize medico-legale suplimentare, efectuate în comisie, iar ulterior urmează să fie dispusă și o expertiză psihologico-psihiatrică post-mortem.

Anterior, Dumitru Vartic a respins toate acuzațiile și s-a declarat nevinovat.

Amintim că, Ludmila Vartic a decedat în dimineața zilei de 3 martie, după ce s-a prăbușit în gol de la unul dintre etajele superioare ale unui bloc de locuit din Chișinău. Cazul a stârnit reacții puternice, după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora femeia ar fi fost victima unor abuzuri și acte de violență pe parcursul mai multor ani.

După moartea soției sale, Dumitru Vartic și-a depus demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Raional Hîncești.

Recent, șeful Inspectoratul General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că trupul neînsuflețit al Ludmilei Vartic a fost exhumat. O săptămână mai târziu, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că expertiza repetată, efectuată inclusiv cu participarea unui specialist din România, nu a indicat deocamdată elemente noi față de raportul inițial.

În cazul în care detaliile expuse în acest material vă neliniștesc, aveți nevoie de ajutor emoțional sau vă faceți griji pentru un apropiat, puteți apela după ajutor la Linia Verde Antisuicid, contactând numărul de telefon 060 806 623, sau puteți lăsa un email la adresa ajutor@pentruviata.md.

Primul caz a fost înregistrat în satul Dereneu, raionul Călărași. Potrivit poliției, un localnic a alertat oamenii legii în dimineața zilei de 23 mai, după ce a găsit un consătean fără suflare. Preliminar, bărbatul de 48 de ani s-ar fi înecat în apropierea gospodăriei sale, în timpul ploilor puternice din seara precedentă. Acesta ar fi rămas blocat în mai multe crengi și nu a reușit să se salveze.

Un alt caz tragic s-a produs în satul Pîrlița, raionul Ungheni. Corpul neînsuflețit al unui bărbat de 45 de ani a fost observat în apele unui râu. Din primele informații, acesta s-ar fi aflat la pescuit și ar fi fost luat de curenții puternici, după ce debitul apei a crescut din cauza precipitațiilor abundente. Martorii au încercat să îl salveze, însă intervenția a fost imposibilă din cauza viiturii.

Între timp, autoritățile anunță că mai multe localități au fost grav afectate de ploile torențiale. În satul Hîrjauca, raionul Călărași, un dig s-a rupt, iar apa a inundat zeci de gospodării și drumuri. Totodată, potrivit IGSU, trei automobile cu cinci persoane au fost luate de ape. Patru oameni au fost salvați, iar alte două persoane, care inițial au fost date dispărute, au fost ulterior găsite în siguranță la domiciliu.

Salvatorii au intervenit și pentru evacuarea apei din gospodării, dar și pentru înlăturarea copacilor doborâți de vânt în mai multe raioane ale țării. Anchetele pe cele două cazuri de deces continuă.

Potrivit anchetei, membrii grupării ar fi pus la punct un mecanism bine organizat de introducere ilegală în Republica Moldova a telefoanelor mobile de ultimă generație, dar și de legalizare a banilor obținuți din comercializarea acestora.

Conform probelor acumulate, telefoanele erau procurate din Italia și aduse în țară prin intermediul curselor regulate de pasageri și colete. Pentru a evita controlul vamal și achitarea taxelor de import, bunurile erau ascunse printre bagaje și colete și nu erau declarate autorităților vamale.

Ulterior, marfa era distribuită către persoane și companii afiliate grupării, care ar fi cunoscut proveniența ilegală a telefoanelor și le-ar fi comercializat prin magazine specializate și platforme online.

Potrivit unui comunicat emis de CNA, banii obținuți din aceste activități erau colectați și păstrați temporar în incinta unor case de schimb valutar din Chișinău. După acumularea unor sume de până la 100 de mii de euro, mijloacele financiare erau transportate clandestin în state ale Uniunii Europene, în special în Belgia, prin intermediul transportatorilor internaționali de pasageri și colete.

Pentru a ascunde proveniența ilicită a banilor, aceștia ar fi fost introduși ulterior în circuitul economic prin intermediul unor companii controlate de membrii grupării și înregistrate în Belgia, după care fondurile erau transferate în Italia către beneficiarul final al schemei.

Conform CNA, în activitatea ilegală ar fi implicate aproximativ 13 persoane fizice și 6 persoane juridice, inclusiv operatori de transport internațional și reprezentanți ai unor case de schimb valutar.

Estimările preliminare arată că gruparea ar fi introdus și comercializat ilegal telefoane mobile în valoare de peste un milion de euro, provocând prejudicii considerabile bugetului de stat.

În prezent, acțiunile de urmărire penală continuă pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate și documentarea întregii scheme infracționale.