Potrivit materialelor dosarului investigat de Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI, sub conducerea PCCOCS, membrii grupului infracțional au ademenit în Moldova femeia însărcinată – cetățean al Ucrainei – pentru ca aici să-i dea naștere copilei. Din grupul infracțional fac parte: președinta unei fundații de copii (în calitate de organizator și făptuitor), o șefă de maternitate și o notară (în calitate de complice) – din Moldova, o femeie (în calitate de făptuitor) din Ucraina și un cuplu din România (cumpărători).

Invitată din Ucraina în Moldova pentru „o naștere în afara războiului”

Astfel, victima care în decembrie 2022 era însărcinată, a fost identificată în Ucraina de către femeia cu rol de co-autor al infracțiunii din același stat vecin (care circula în Moldova), de comun cu președinta de fundație din Moldova, care avea rolul de organizator al schemei. Aceasta a sosit în Moldova aproape de jumătatea lunii, pentru ca să dea curs invitației acestora de facilitare a nașterii în afara războiului.

Femeia însărcinată cu vârsta de 38 de ani este mama mai multor copii, în Ucraina, lăsați în grija apropiaților. Sosită în Moldova, aceasta a fost cazată într-un hotel din Chișinău, iar până la nașterea care a urmat în a doua jumătate a lunii decembrie, aceasta a fost supusă presiunii psihologice de către membrele grupului infracțional, ca să refuze creșterea copilei ce urma să o nască.

Mai exact, potrivit declarațiilor din dosar, acestea aplicau în privința victimei presiune psihologică, în sensul în care dacă nu ar fi acceptat darea spre „adopție” a copilei pentru cuplul român (în schimbul unei sume de bani și a unor bunuri), ar fi urmat să fie lipsită de drepturile părintești asupra copilei, în Ucraina. Motivul invocat de aceștia era că aceasta ar avea prea puține resurse financiare pentru întreținerea tuturor copiilor.

Internată de șefa de maternitate, trimisă acum în judecată de procurori

Ulterior, prin intermediul șefei de maternitate din Chișinău, care contribuia și cu sfaturi pentru reușita adopției ilegale, aceasta a fost internată pentru ca să dea naștere copilei. Urmare a angajamentului onorat al unei nașteri în afara războiului, președinta fundației i-ar fi promis șefei de maternitate unele beneficii.

După vizită la notară, învinuitul din România s-a ales cu permisiunea să iasă cu copilul din Moldova

Astfel, după nașterea copilei, aceștia au profitat nu doar de starea de război din Ucraina și situația financiară dificilă a victimei, dar și de faptul că nu cunoaște limba română. Prin urmare, aceștia au determinat-o să semneze atât declarația privind stabilirea paternității, cât și declarația prin care cumpărătorul român urma să devină tatăl legal al copilei. Ca rezultat, în certificatul de naștere al nou-născutei figura numele de familie al cumpărătorului, ca fiică biologică a lui, ceea ce i-ar fi permis să părăsească Moldova împreună. În schimb, președinta fundației i-ar fi promis notarei unele beneficii.

Oamenii legii au intervenit la timp

La acea etapă, au intervenit ofițerii CCTP, care au curmat acțiunile ilegale de scoatere a copilei din Moldova, după sesizarea centrului de plasament în care victima era adăpostită. Ulterior, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) în privința membrilor grupului infracțional a fost aplicat un set de măsuri non-privative de libertate, astfel încât persoanele să nu împiedice desfășurarea investigațiilor. Acum, dosarul a fost trimis în judecată de procurorii PCCOCS, iar Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, urmează să se pronunțe, timp în care cei vizați de investigațiile penale beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii. În ceea ce-l privește pe cuplul de cumpărători, aceștia urmează să fie investigați în statul vecin, în baza solicitării PCCOCS.

Conform Codului penal, pentru infracțiunea de trafic de copii comisă în aceste împrejurări, în scopul vânzării și cumpărării nou-născutei, președinta de fundație (în calitate de organizator) și celelalte învinuite (în calitate de autori și complici) riscă pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu detenţiune pe viaţă.