Potrivit acestuia, împreună cu alți 44 de pasageri a pornit spre mare cu o cursă operată de o firmă privată. În jurul ore 5:00, la 311 km distanță de Constanța, autocarul a oprit, din cauza unei defecțiuni. După două ore, timp în care s-a încercat repararea autovehicolului, au pornit mai departe. Însă nu au mers mult, când salonul autobuzului a fost inundat de fum.

Oameni, speriați, au ieșit din autobuz, iar acesta a luat foc, povestește Vasile Cataraga.

Dânsul spune că ulterior au găsit un alt autocar care i-a dus la mare, însă compania Eurotransport, cu care pornise, nu s-a preocupat de nevoile pasagerilor.

Vedeți mai jos întregul text al pasagerului.

„Să vă spun ce mi s-a întâmplat cu incompetenta și iresponsabila firmă Eurotransport. În noaptea de 31 iulie spre 1 august a fost o noapte de coșmar pentru mine și ceilalți 44 pasageri ai cursei Chișinau-Mangalia, autocarul pur și simplu a luat foc.

Un autocar de pe ruta Chișinău-Mangalia ar fi luat foc în timp ce transporta pasageri spre mare. Despre aceasta scrie unul dintre pasagerii rutei care a trecut prin momente stresante, în noaptea de 31 iulie spre 1 august.

Potrivit acestuia, împreună cu alți 44 de pasageri a pornit spre mare cu o cursă operată de o firmă privată. În jurul ore 5:00, la 311 km distanță de Constanța, autocarul a oprit, din cauza unei defecțiuni. După două ore, timp în care s-a încercat repararea autovehicolului, au pornit mai departe. Însă nu au mers mult, când salonul autobuzului a fost inundat de fum.

Oameni, speriați, au ieșit din autobuz, iar acesta a luat foc, povestește Vasile Cataraga.

Dânsul spune că ulterior au găsit un alt autocar care i-a dus la mare, însă compania Eurotransport, cu care pornise, nu s-a preocupat de nevoile pasagerilor.

Vedeți mai jos întregul text al pasagerului.

„Să vă spun ce mi s-a întâmplat cu incompetenta și iresponsabila firmă Eurotransport. În noaptea de 31 iulie spre 1 august a fost o noapte de coșmar pentru mine și ceilalți 44 pasageri ai cursei Chișinau-Mangalia, autocarul pur și simplu a luat foc.

Aproximativ în jurul ore 05:00 în apropiere de localitatea Tecuci la 311 km față de Constanța autocarul a oprit, eu crezând ca poate mai ia pe cineva spre Constanța, de fapt nu, autocarul s-a stricat și se pare că avea o problemă destul de mare și periculoasă pentru siguranța tuturor acelor pasageri – printre care mame cu copii, studenți, sau oameni în vârstă care probabil pur și simplu au adunat și ei un ban să plece linistiți să se odihnească pentru câteva zile la mare. Se pare că era o problemă la motor, motorul fiind tot ud tot de motorină iar prin partea de jos a autocarului se vedea cu ochiul liber cum picura motorina… În acel moment eu am înțeles ca există o problemă destul de serioasă. Deci am stat în jur de două ore cred, până când incompetenții și iresponsabilii șoferi au tot încercat să rezolve problema. De fapt după înfațisarea lor se vedea că habar nu au cum ar trebui să procedeze și dacă vom ajunge sau nu în siguranță până la destinația finala. Noroc că s-a găsit un pasager din 45 care avea idee cât de cât „cu ce se manâncă acest tip de motoare” și le tot spunea ce trebuie să facă pentru a mai rezista puțin. În timpul ăsta marea majoritate a oamenilor fiindu-le absolut indiferent de ceea ce se întâmplă, fumau liniștit afară. Nimeni nu a avut curajul să întrebe suntem sau nu în siguranță?

Cumva le dau dreptate celor 2 șoferi pentru că ei până la urmă sunt șoferi de meserie, nu mecanici de autocare. Dar măcar să fie predispuși la un dialog cu pasagerii, să fie și ei mai amabili pentru că până la urmă ei sunt responsabili de viața și sănătatea acelor oameni. Spun asta pentru că la un moment o Doamnă ce era cu copil îl intreabă pe unul din șoferi „Puteți vă rog să ne spuneți dacă vom ajunge sau nu în siguranță la Constanța?” la care șoferul raspunzându-i Doamnei cu tăcere. Era și de așteptat, un lucru absolut firesc la acel moment. Iar mai apoi întrebând-ul și eu „Ajungem astazi la Constanta?” la care Dumnealui îmi raspunde cu o tonalitate iritată și plictisită „O să ajungem mâine. Vezi să nu-ți rupi picioarele la scări când urci” la care eu „Mh, ok… am înțeles”.

Cu frica în sân și cu speranța că vom ajunge toți vii și nevătămați la Constanța am urcat în autocarul „reparat” de altfel cu sârma și ciocanul. Cred că am mers undeva vreo 30 minute până în momentul când în care în salonul autocarului se simțea un miros înțepător de motorină, practic era imposibil de respirat normal. Fiind sleit de oboseală am adormit fără să îmi dau seama, în timpul ăsta am deschis odată ochii și am văzut în salonul autocarului fum, crezând pentru moment că poate am adormit și văd eu ceață din cauza somnului. Ei bine, se pare că chiar era fum și problema nu se rezolvase.
REPEDEEEE, TOȚI IEȘIM AFARĂ, S-A APRINS!!!” a strigat unul din șoferii autocarului. Nedumerit, mă uit stânga-dreapta și văd salonul plin cu fum, miros consistent de motorină… lumea nu știa pe care ușă mai repede să iasă. A luat foc autocarul de fapt, se pare ca problema din apropierea localității Tecuci nu a fost rezolvată. Din spatele autocarului ieșea fum de nu se vedeau oamenii. Șoferii repede au reacționat și au acționat cu stingătorul. Oamenii erau speriați…

Când peste drum îl văd pe Nicolae Avisalon care filma situația dată. El fiind omul care mergea din spatele nostru cu mașina personală și a observat ca autocarul efectiv ardea, ieșea foc din el. A făcut semn șoferului să oprească pentru că există o problemă. El și fiind omul de la care am și obținut filmarea unde se vede clar că a existat o problemă. (Vedeți mai jos) Deci, oprindu-ne s-a oprit și focul din spatele autocarului. El ardea de fapt de la viteza pe care o avea, de la vântul care a și provocat probabil incendiu.
Ora 09:40.Eram în apropiere de comuna Miorița la 80 km de Constanța. Șoferii habar nu aveau ce trebuie să facă, cum să procedeze… Lipsa totală de comunicare cu pasagerii… Văzând că oamenii tac și rabdă fiind derutați și indiferenți am înțeles că trebuie să iau atitudine. M-am apropiat de șoferi care cred că erau de 10 ori mai stresați decât toți pasagerii luați la un loc și i-am întrebat dacă este vreo ieșire din situație, dacă ar putea o altă firmă să vină din Constanța să ne ia și să ne ducă într-un final acolo unde fiecare are nevoie la care nu am primit nici un răspuns clar din partea lor. Am înțeles că ar trebui sa iau eu situația în mâinele mele și să încerc să o rezolv. L-am întrebat pe Nicolae Avisalon dacă ar putea să ne ajute cu 2 microbuze… fără rezultatul.

Am început să sun pe la oameni ce aveam speranța ca ne-ar putea fi ajutat. Domnul Cristian Mosnianu poate să confirme acest lucru. Într-un final cu ajutorul lui Nicolae Avisalon am sunat patronul unei firme de transport din localitatea Hîrșova explicându-i situația și cerând-ui ajutor. Se pare că am avut noroc. Am făcut rost de două microbuze ce au transportat pasagerii contra-plată către Mangalia și Constanța. Dar întrebarea era cine să plătească? Unul din șoferii autocarului a sunat pe cineva responsabil din firma EuroTransport unde i s-a comunicat faptul că ar trebui să rezolve singuri problema și să le zică pasagerilor ca să-și achite singuri drumul pănă unde au nevoie și la reîntoarcerea în Republica Moldova poate o să le ofere cursă gratuită. Vă dați seama cât tupeu, incompetență și iresponsabilitate din partea acestei firme de transport internațional?

I-am explicat aceștor domni că oamenii dacă tac și nu spun nimic asta nu înseamnă ca pot fi călcați și batjocoriți în așa hal. Să fie buni și să achite din banii câștigați din bilete transportul oamenilor, dacă vor să scape necertați și nebătuți de acolo. Și-au asumat într-un final să achite săracii oameni, cu noduri în gât și cu gândul că banii ăștia mai apoi vor fi ei nevoiți să-i pună la loc. De ce? Pentru că firma e de c*ca* și nu le pasă de angajații lor, dar mai ales de pasageri!

Concluzie: – Suntem o nație de oameni incompetenți, fără curaj, fără spirit civic și cu o toleranță nocivă. Din acest motiv oameni buni trăim așa cum trăim. Pentru că ne este indiferent, ne doare-n cot de viața și sănătatea noastră și a celor din jur. Important BANUL să iasă.

Acum stau și mă gândesc… cum era să fie dacă afară era iarnă? Cum era să fie dacă Nicolae Avisalon nu era în spatele nostru și putea fi prea târziu până când soferii identificau personal problema? Cum era să fie dacă ne aflam într-o altă țară? Cine se face vinovat de această problema? Oare noi oamenii care am tolerat și am acordat încredere acestor indivizi?

P.S După ce au plecat pasagerii șoferii mi-au comunicat faptul că șefii lor aseară „au vrut să dea foc autocarului, să-l scoată din cursă” dar au zis că „poate mai merge și de data asta”. Voi vă dați seama că oamenii ăștia au pus viața și sănătatea în pericol a 47 de oameni? Nu vreau să învinuiesc șoferii de aceasă problemă apărută pentru că la sigur nu e de responsabilitatea lor să verifice dacă sunt sau nu pregătite autocarele. Dar oameni buni, pentru o cursă atât de lungă trebuie verificate, până la urmă nu ne duci pănă nu știu unde în Moldova, ne duci la Constanța – aproape 500 km de Chișinau, va dați seama? – Din cele auzite firma EuroTransport nu este la prima abatere de acest gen. – Firma apropo e înregistrată în România.

Vreau doar să aduc la cunoștință oamenilor că există o problemă la mijloc și trebuie evitată și rezolvată în același timp. Pentru că data viitoare pentru altcineva ar putea fi prea târziu”.

Compania care a operat cursa nu a venit deocamdată cu o reacție.

unimedia.info