Rețele de socializare

Moldova

Diversioniștii găgăuzi condamnați pentru trădare de patrie i-au cerut lui Dodon să fie primiți acasă

Grupul de etnici găgăuzi care se află în căutare penală pe teritoriul Republicii Moldova, pentru pregătirea actelor teroriste, trădare de patrie și încercare de lovitură de stat, au redactat o scrisoare deschisă prin care au cerut lui Dodon și Vlah să fie lăsați să se întoarcă în „patrie”.

Publicat

Grupul separatiștilor și diversioniștilor din Găgăuzia care se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, și care a pus la cale acțiuni subversive în anul 2014, a prins la curaj după venirea la putere a alianței ACUM – PSRM. Membrii acestui grup au redactat o scrisoare deschisă acum câteva săptămâni în care s-au declarat nevinovați, iar tot ce li s-a întâmplat în 2014 ar fi fost o uneltire a „regimului Plahotniuc”. Regimul ar fi creat din ei un inamic pentru a-și argumenta incapacitatea de a crea condiții bune de viață pentru cetățeni. Semnatarii scrisorii au declarat că se vor întoarce în curând în „patrie” și au cerut autorităților să nu aplice legea în cazul lor.

Primul care a încercat să se întoarcă este fostul șef al Direcției Tineret și Sport al Găgăuziei, Anatoli Cara. Acesta însă a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău și predat organelor care l-au dat în căutare.

Anatoli Kara, Dmitri Kuznețov, Veaceslav Boico dar și alți figuranți în dosarul cu privire la separatiștii găgăuzi, întocmit în 2014, au semnat o scrisoare comună adresată președintelui Dodon, bașcanului Irina Vlah, deputaților din Parlament, dar și din Adunarea Populară. În scrisoarea deschisă, ei afirmă că au devenit victimele regimului lui Plahotniuc care ar instiga la ura interetnică și care i-a prezentat pe ei drept teroriști. Scrisoarea deschisă a fost semnată de 7 persoane, printre aceștia sunt cei trei menționați mai sus.


Pe scurt, semnatarii afirmă că acum cinci ani, „regimul lui Plahotniuc” a pus la cale un plan de răzbunare pentru faptul că găgăuzii au organizat referendumul neconstituțional din 2 februarie 2014. Pentru că nu s-au putut opune desfășurării referendumului, autoritățile centrale ar fi îndreptat întreaga mașinărie a sistemului spre a fabrica dosare penale împotriva acelor persoane din regiunea găgăuză care au participat la referendumul din neconstituțional.

Potrivit semnatarilor scrisorii deschise, faptul că 98% din participanți la plebiscitul ilegal a votat pentru apropierea de Federația Rusă și pentru integrarea în Uniunea Vamală, a funcționat ca o palmă pentru autoritățile centrale. (Apropo, chiar și potrivit legii din 1994 cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, referendumurile cu privire la vectorul extern de dezvoltare nu pot fi organizate de către autoritățile regiunii.)

„Însă, în loc să organizeze, civilizat, măsuri de clarificare în rândul populației din autonomia găgăuză, regimul lui Plahotniuc a decis că e mai facil să-i sperii pe europeni și americani cu amenințarea rusă și cu separatismul găgăuz”, se menționează în acea scrisoare.


Potrivit autorilor, în acest scop ar fi fost creat un mit despre faptul că locuitorii Găgăuziei au fost antrenați pe teritoriul Federației Ruse cu scopul de înfăptui o lovitură de stat și de a răsturna puterea în stat.

Semnatarii mai scriu că autoritățile centrale, prin croirea mitului despre separatismul găgăuz și amenințarea rusească, ar fi urmărit să ascundă partenerilor europeni incapacitatea de a asigura de sine stătător a unui nivel bun de trai pentru locuitorii țării.

„În toți acești cinci ani în care ne-am aflat în exil, noi nu ne-am simțit în securitate, mamele noastre și rudele suferă, iar noi înțelegem că nu ne putem întoarce în patrie până când acolo va dăinui regimul banditesc al lui Plahotniuc și mașinăria represivă, cu judecători și procurori de buzunar”, se menționează în scrisoare.


Semnatarii se arată foarte mulțumiți de faptul că „regimul lui Plahotniuc” a căzut și cer președintelui, bașcanului, deputaților Parlamentului și Adunării Populare să scoată toate învinuirile aduse lor pentru că acestea n-ar avea nicio bază.

„Suntem nevinoveți! Săptămâna viitoare ne vom întoarce acasă, la mamele noastre, rudele și apropiați”, se menționează în scrisoare.


Reamintim că, în anul 2014, Deschide.md a scris într-un articol cu titlul EXCLUSIV // Formuzal, SUPERVIZORUL TABERELOR PARAMILITARE din Rusia, că Anatolii Cara este executantul indicațiilor date de bașcanul Mihail Formuzal în procesul de recrutare și trimitere a tinerilor găgăuzi în tabere para-militare din Federația Rusă. Pe lângă Cara, de recrutarea sabotorilor se mai ocupau Valerii Ianioglo, prim-viceguvernatorul UTA Găgăuzia și Fiodor Gagauz, actual deputat PSRM.

La 1 august trei tineri găgăuzi au fost condamanți la 5 ani de pușcărie cu suspendare. Imediat după aceea, un utilizator anonim a difuzat prin poșta electronică, spre mai mulți destinatari, înregistrarea audio a unei conversații purtate între Anatolii Cara și alte persoane din anturajul bașcanului Formuzal. (Discuție între EXTREMIȘTI // Stai măi, NU SPUNE NIMIC la telefon !)

Este de menționat că anterior sursele deschide.md au menționat că există deja probe concludente care indică faptul că Anatolii Cara, în mod direct, a iniţiat acţiunile de recrutare a tinerilor din Găgăuzia în scopul instruirii diversioniste pe teritoriul Rusiei, imediat după vizita din aprilie 2014 a lui Formuzal la Moscova.

Atunci, Formuzal ar fi avut întrevederi cu persoane de rang înalt din cadrul serviciilor speciale ruse. Părțile au convenit asupra acţiunilor ilegale deconspirate ulterior de organele de drept ale Republicii Moldova.

Cara ar fi avut indicaţii directe de la Formuzal ca „detaşamentele de asalt” să fie formate din tineri cu vârsta cuprinsă între 19 – 34 de ani, din familii cu probleme financiare și, preferabil, necăsătoriți.

Anatolii Cara și-a făcut pierdută urma după demararea procesului de anchetă şi reţinerea de la sfârșitul lunii iunie 2014 a celor 3 tineri din Comrat, iar până în prezent s-ar fi aflat la Moscova, într-o tabără a serviciilor speciale ruseşti.

deschide.md

Moldova

/VIDEO/ Jaf în stradă la Chișinău: Un tânăr de 22 de ani, agresat și lăsat fără telefon mobil.

Doi bărbați din Chișinău, de 24 și 45 de ani, au ajuns în vizorul poliției după ce ar fi comis un jaf în plină stradă, atacând un tânăr și lăsându-l fără telefonul mobil, prejudiciul depășind 26 de mii de lei.

Publicat

Potrivit anchetei, incidentul s-a produs după ce suspecții s-au apropiat de victimă, un tânăr de 22 de ani. Fără ezitare, aceștia ar fi recurs la violență, l-au agresat fizic și i-au smuls telefonul, după care au dispărut de la fața locului.

În urma investigațiilor desfășurate de oamenii legii, cei doi au fost identificați, iar firul anchetei a scos la iveală că telefonul furat nu a rămas mult timp întreg. Dispozitivul ar fi fost dezmembrat și vândut ulterior pentru piese, pentru a șterge urmele infracțiunii și a obține bani rapid.

Deși sunt cercetați penal pentru jaf, suspecții se află, deocamdată, în libertate. Între timp, poliția continuă documentarea cazului pentru a stabili toate circumstanțele.


Conform legislației în vigoare, cei doi riscă până la 5 ani de închisoare.


Citește mai departe

Moldova

/VIDEO/ Drifturi nocturne la Calea Orheiului: Locatarii se plâng de zgomot și pericol, iar INSP anunță că a deschis o procedură.

Zgomot infernal și pericol pe timp de noapte, în capitală. Doi șoferi ar transforma, seară de seară, sensul giratoriu de la Calea Orheiului într-o pistă de drift, spre disperarea locatarilor din zonă.

Publicat

Potrivit oamenilor din cartier, mașinile ar face ture repetate pe sensul giratoriu, derapând intenționat și ignorând orice reguli de circulație.

Locatarii blocurilor din apropiere susțin că au sesizat de mai multe ori Inspectoratul Național de Securitate Publică, însă problema nu a fost, deocamdată, stopată.

Contactați pentru o reacție, reprezentanții INSP au declarat că cazul este deja în procedură și că urmează să fie luate măsuri.



Citește mai departe

Moldova

/VIDEO/ A pierdut jumătate de milion de lei: O juristă, păcălită să-și dea banii. Era pe punctul să mai piardă încă 450.000 de lei.

O înșelătorie de proporții, în care o juristă din Chișinău a pierdut peste jumătate de milion de lei, a fost oprită în ultimul moment de oamenii legii, chiar înainte ca escrocii să mai pună mâna pe încă 450.000 de lei.

Publicat

Ofițerii INI și procurorii PCCOCS au intervenit după ce victima, o femeie de 40 de ani, și-a dat seama că a fost păcălită și a depus plângere. În baza acesteia, autoritățile au organizat o intervenție în flagrant, iar o femeie de 31 de ani din Ucraina a fost reținută în timp ce venea să ridice a doua tranșă de bani. Potrivit anchetei, aceasta urma să transporte suma la Odesa, la indicațiile grupului infracțional.

Schema folosită de escroci a fost una bine pusă la punct și desfășurată în mai multe etape, prin apeluri pe Viber, WhatsApp și Telegram, toate în limba rusă. Totul a început cu un pretext aparent banal: un presupus angajat al unei companii energetice a sunat victima pentru a programa o verificare tehnică și i-a cerut un cod primit pe telefon.

La scurt timp, femeia a fost contactată de un fals angajat al Fiscului, care a alarmat-o că cineva încearcă să ia un credit pe numele ei și să-i acceseze conturile bancare. A urmat un al treilea apel, de la un pretins reprezentant al Băncii Naționale, care i-a oferit „soluția”: să-și scoată toți banii din conturi și să-i transfere într-un alt cont „sigur”.


Convinsă că își protejează economiile, jurista a retras din bancă 544.000 de lei. O parte din bani – 60.000 de lei – i-a depus printr-un terminal, iar restul i-a înmânat unui curier care s-a prezentat drept angajat al „băncii”. Ulterior, escrocii au încercat să o convingă să mai ofere încă 450.000 de lei.

De această dată însă, femeia a realizat că este victima unei escrocherii și a apelat la poliție. Intervenția rapidă a oamenilor legii a dus la reținerea curierei și la blocarea celei de-a doua tranșe de bani.

Suspecta este cercetată penal pentru escrocherie, iar procurorii continuă investigațiile pentru a identifica și ceilalți membri ai grupului infracțional.


Autoritățile atrag atenția că astfel de scheme devin tot mai frecvente și îndeamnă cetățenii să nu ofere niciodată date personale sau bancare prin telefon și să verifice orice informație direct la instituțiile vizate.


Citește mai departe

topul săptămânii