Potrivit anchetei, crima a fost comisă în septembrie 1996, când inculpatul avea 17 ani. Totul s-a întâmplat după ce o adolescentă de 16 ani l-ar fi refuzat să înceapă o relație cu el, în timp ce se aflau într-un club de noapte din centrul țării.

Procurorii spun că tânărul a lovit-o inițial în interiorul localului, apoi a scos-o afară și a continuat să o agreseze cu pumnii și picioarele. Deși fata a încercat să fugă, agresorul a urmărit-o și a continuat să o bată, provocându-i leziuni grave incompatibile cu viața.

După comiterea crimei, pentru a se sustrage răspunderii penale, acesta și-ar fi procurat un certificat de naștere falsificat, folosindu-se de identitatea altei persoane. În baza documentului fals, a obținut un buletin de identitate și ulterior un pașaport, cu care a părăsit Republica Moldova.

Instanța l-a condamnat acum la 12 ani de detenție într-un penitenciar de tip închis. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată.

Pe filmare se vede cum drumul, cu câte două benzi pe fiecare sens, devine neîncăpător pentru șoferul grăbit. Acesta intră pe sensul opus cu viteză excesivă, ignorând marcajele rutiere și riscul unei coliziuni frontale. Manevra periculoasă se desfășoară în doar câteva secunde, dar consecințele ar fi putut fi dramatice.

Din fericire, impactul a fost evitat în ultimul moment, însă imaginile au stârnit reacții dure în mediul online, unde comportamentul șoferului este catalogat drept iresponsabil.

Inspectoratul Național de Securitate Publică urmează să se autosesizeze pe acest caz. Șoferul riscă sancțiuni drastice pentru depășire neregulamentară și conducere periculoasă.

Investigația a fost realizată în comun de autoritățile din Republica Moldova, România și Ucraina, în cadrul unei echipe comune de anchetă, cu sprijinul agențiilor europene Europol și Eurojust. În cadrul operațiunii, la data de 5 iulie au fost efectuate percheziții în municipiul Chișinău și în raionul Anenii Noi, cu suportul angajaților Brigăzii cu Destinație Specială „Fulger”.

Oamenii legii au ridicat mai multe probe importante, inclusiv materiale video și reclame false utilizate pentru a convinge victimele să ofere acces la datele bancare.

Potrivit anchetei, operatorii apelau cetățeni din statele Uniunii Europene, majoritatea din România, prezentându-se drept angajați ai instituțiilor bancare sau responsabili de securitatea conturilor. Sub acest pretext, aceștia câștigau încrederea victimelor și obțineau acces la aplicațiile lor bancare.

Ulterior, banii erau transferați în conturi deschise anterior pe numele unor persoane interpuse, iar în alte cazuri erau direcționați către platforme internaționale de criptomonede sau site-uri de jocuri de noroc, metodă folosită pentru a ascunde proveniența fondurilor și traseul banilor.

Procurorii PCCOCS precizează că acțiunea reprezintă doar o etapă a investigației. În prezent sunt analizate toate probele ridicate, iar anchetatorii continuă măsurile speciale de investigație pentru identificarea organizatorilor, coordonatorilor, beneficiarilor și tuturor persoanelor implicate în rețeaua infracțională care activa pe teritoriul mai multor state.