Informațiile se conțin în Raportul misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor aprobate de Curtea de Conturi în aprilie 2017 cu privire la aprobarea Raportului auditului ”Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”.

În cadrul unei misiuni de audit precedente, Curtea de Conturi a constatat multiple nereguli și abateri de la prevederile cadrului normativ privind funcționarea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Controlului Traficului (SASCR) ”Controlul traficului”.

Pentru remedierea neregulilor, autorităților responsabile din 19 entități le-au fost prezentate spre implementare 54 cerințe și 78 de recomandări.

În cadrul misiunii de follow-up s-a constatat un nivel moderat de implementare a recomandărilor înaintate de Curte. Din totalul de 132 de cerințe și recomandări au fost implementate integral – 64 (48,5%), implementate parțial – 36 (27,3%), au rămas neimplementate – 32 (24,2%).

Potrivit Curții, principalele cauze care au generat implementarea moderată a cerințelor și recomandărilor de audit au fost:

• interesul scăzut al unor factori de decizie din cadrul autorităților publice vizate pentru punerea în practică a cerințelor și recomandărilor;
• gradul înalt de formalitate în aplicarea mecanismelor de control managerial menite să asigure desfășurarea și monitorizarea acțiunilor de implementare;
• capacitatea instituțională redusă a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, datorată insuficienței de personal calificat în domeniul IT și neatractivitatea funcțiilor disponibile pentru specialiștii de înaltă calificare.

Printre constatările auditului precedent au figurat lipsa controlului corespunzător și nerespectarea cadrului legal, care au permis administratorului Registrului de evidență a contravențiilor să intervină în baza de date pentru a modifica contul trezorerial, astfel ca la capitolul ”Amenzi aplicate pentru încălcarea traficului rutier cu ajutorul mijloacelor foto-video” să fie direcționate amenzile care nu fac obiectul surselor respective, în consecință fiind achitată neregulamentar suma de 7,4 mln. lei pentru serviciile de monitorizare video a traficului rutier prestate de agenții economici.

Pentru remedierea deficiențelor constatate, autorităților publice locale din 12 raioane și Consiliului Municipal Bălți le-a fost înaintată recomandarea privind recuperarea de la operatorii ”Midland Engineering”, SRL ”Inforad”, SRL ”Avtouragan” a prejudiciului cauzat în mărime de 7,4 mln. lei.

În urma adresării în instanță a cinci AP-uri, care au avut achitări neconforme, până în prezent au fost emise două hotărâri judecătorești – hotărârea din 12.03.2019 privind declararea nulității contractului de prestări servicii încheiat de Consiliul Raional Ocnița cu SRL “Midland Engineering”, prin care acțiunea Consiliului Raional Ocnița a fost respinsă ca nefondată (atacată ulterior cu apel) și hotărârea din 18.12.2018 privind repararea prejudiciului în valoare de 1493,6 mii lei cauzat Consiliului Municipal Bălți de către SRL “Avtouragan”, prin care acțiunea a fost admisă integral, suma respectivă fiind adjudecată Consiliului Municipal Bălți. Totuși, Curtea de Conturi nu a fost informată dacă suma a fost încasată. Astfel, încasarea în bugetele locale a sumelor prejudiciului cauzat prin acțiunile operatorilor economici contractați pentru prestarea serviciilor de monitorizare a traficului rămâne a fi un subiect actual.

Cinci APL care au avut achitări neconforme (CR: Soroca, Drochia, Criuleni, Anenii-Noi și Orhei) nu s-au adresat în judecată pentru recuperarea prejudiciului cauzat de operatorii economici privați (în total 3519,4 mii lei), fapt ce a determinat misiunea de follow-up să constate neimplementarea de către acestea a recomandării înaintate de Curtea de Conturi.

Dat fiind faptul că introducerea, în 2017, a transferurilor cu destinaţie specială pentru întreţinerea infrastructurii drumurilor locale s-a efectuat din contul eliminării defalcărilor în bugetele locale de nivelul II a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor, APL de nivelul I nu sunt cointeresate financiar în ameliorarea situației privind dotarea drumurilor cu mijloace de semnalizare, respectiv, în creșterea nivelului veniturilor din amenzi. Acest fapt a condiționat neasigurarea de către APL de nivelul I a mijloacelor de semnalizare necesare circulației (marcajului și indicatoarelor rutiere). Toto din această cauză, peste 90% din capturile camerelor de supraveghere ale Sistemului automatizat ”Controlul traficului” din mun.

Chișinău sunt rebutate, sistemul funcționând în ultimii ani cu un randament de circa 6,5%.

bizlaw.md