Rețele de socializare

Moldova

În lipsa controalelor de stat, în 2018 au avut loc peste 400 de accidente la locul de muncă

De la începutul anului în R. Moldova au fost înregistrate 91 de accidente la locul de muncă, dintre care 16 au fost mortale. Pe parcursul anului trecut au avut loc 423 de accidente la locul de muncă, dintre care 63 au fost fatale, fiind înregistrate 68 de decese.

Publicat

Din cele zece autorități competente în domeniul controlului siguranței ocupaționale, opt dispun de regulamente de organizare și funcționare în care sunt prevăzute atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale. Cu toate acestea, pe parcursul anului 2018, activități de control în domeniul securității și sănătății în muncă nu s-au efectuat – potrivit raportului anual al Inspectoratului de Stat al Muncii.

Conform informației publicate de Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, în anul 2017 în R. Moldova au fost înregistrate 369 accidente la locul de muncă, dintre care 57 mortale. Pe parcursul anului trecut s-au documentat 423 accidente la locul de muncă (cu 54 mai multe decât în 2017), dintre care 63 mortale ( soldate cu decesul a 68 persoane) şi 19 grave (au suferit 21 persoane).

De la începutul anului 2019, în perioada 01 ianuarie-15 martie au fost documentate 91 accidente înregistrate la locul de muncă, dintre care 16 letale și 10 grave. În 65 de cazuri, angajații s-au ales cu incapacitate temporară de muncă.


În R. Moldova, controlul de stat al respectării de către angajatori a legislației privind securitatea şi sănătatea în muncă este exercitat de următoarele autorităţi competente în domeniul siguranţei ocupaţionale:

  • Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniile sanitar-veterinar, fitosanitar, siguranța alimentelor, producerea și circulația vinului și a produselor alcoolice;
  • Agenţia pentru Protecția Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniile comerţului cu produse nealimentare și prestări servicii, inclusiv turistice;
  • Agenția Naţională pentru Sănătate Publică (ANSP) – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniul ocrotirii sănătății şi sănătăţii publice;
  • Inspectoratul pentru Protecția Mediului – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniul protecției mediului și resurselor naturale;
  • Agenția Națională Transport Auto (ANTA) – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniul transportului rutier;
  • Autoritatea Aeronautică Civilă – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniul aviației civile;
  • Agenția Navală – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniul transportului naval;
  • Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din sectorul electroenergetic;
  • Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii a căror activitate este reglementată în principal de legislația din domeniul comunicațiilor electronice;
  • Agenţia pentru Supraveghere Tehnică – pentru unitățile de producere şi de prestări servicii din toate celelalte domenii de activitate, care nu sînt prevăzute la lit. a)–i), inclusiv pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu excepţia Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Administrației Naționale a Penitenciarelor şi Centrului Naţional Anticorupţie, care îşi organizează activităţi de inspecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă prin serviciile lor de specialitate, care au competenţă numai pentru structurile din subordine.

Coordonarea la nivel naţional și monitorizarea controlului de stat al respectării legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă efectuat de către inspectorii de muncă din cadrul autorităţilor competente în domeniul controlului siguranţei ocupaţionale sunt exercitate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM), aflat în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Potrivit datelor ISM, din cele 10 autorități competente în domeniul controlului siguranței ocupaționale, opt autorități dispun de regulamente de organizare și funcționare în care sunt prevăzute atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale.


În 2018, Inspectoratului de Stat al Muncii i-au fost prezentate formularele inspectorilor de muncă, abilitați cu atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale din partea: ANSA – pentru 9 funcționari; Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației – pentru 3 funcționari; Agenția pentru supravegherea tehnică – 7 funcționari; Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței – 3 funcționari. Din cauza că în structura organizatorică a celorlalte autorităților nu există subdiviziuni și personal responsabil de efectuarea controlului de stat în domeniul siguranței ocupaționale, activitatea în domeniul dat nu se desfășoară – se arată în raportul anual al ISM pentru anul trecut.

Pe parcursul anului 2018, Inspectoratului de Stat al Muncii nu i-au fost prezentate rapoarte privind activitatea inspectorilor cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă din cadrul autorităților competente în domeniul siguranței ocupaționale, deoarece nu s-au efectuat activități de control, se arată în raportul anual al instituției.

În temeiul Legii nr.79 din 24 mai 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 15 iunie 2018 atribuțiile de cercetare a accidentelor de muncă grave și mortale sunt exercitate de către Inspectoratul de Stat al Muncii.


Astfel, de la începutul anului 2019, ISM informează că i-au fost comunicate 74 de cazuri de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 74 persoane, inclusiv 12 accidente mortale. Comisiile întreprinderilor au cercetat 54 de cazuri de accidentare cu incapacitate temporară de muncă. În proces de cercetare se află 17 cazuri de accidentare, din care 12 accidente cu caracter mortal, în care și-au pierdut viața 12 persoane și 5 accidente grave cu traumarea gravă a 5 persoane.

zdg.md


Moldova

Scandal la „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”: Fostul director ar fi adus prejudicii financiare considerabile instituției.

Scandal la „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” din Chișinău. Un fost director al instituției ar fi implicat într-o schemă de corupție bazate pe contracte fictive și lucrări inexistente. Totul s-ar fi întâmplat în decursul a doi ani, din 2023 și până în aprilie 2025.

Publicat

Potrivit datelor publicate de CNA, în perioada în care a ocupat funcția de director, bărbatul ar fi semnat contracte fictive de întreținere pentru utilaje multifuncționale care nu fuseseră niciodată puse în funcțiune. În pofida acestui fapt, utilajele au fost „deservite” în acte, iar lucrările neefectuate au fost raportate ca fiind finalizate, provocând pierderi financiare considerabile bugetului întreprinderii municipale.
Urmărirea penală continuă, iar perchezițiile efectuate în mai multe locații din capitală au scopul de a stabili toate circumstanțele și de a identifica persoanele implicate în această schemă ilegală. La moment, fostul director riscă acuzații de abuz de serviciu și implicare în fapte de corupție.


Citește mai departe

Moldova

Scandal uriaș la Vamă: Doi șefi și un broker, reținuți pentru mită de peste 40.000 de dolari

Scandal de corupție în cadrul Serviciului Vamal al RM: După ce ieri, 21 mai, șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, și un broker vamal — au fost reținuți de ofițerii CNA și procurori, astăzi, lista a fost completată cu încă un nume sonor — șeful Postului Vamal Intern Căușeni, plasat în izolator pentru 72 de ore.

Publicat

Este vorba despre șeful Postului Vamal Intern Căușeni, reținut pentru 72 de ore, care figurează în același dosar cu șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, și un broker vamal. Reținerea celor doi din urmă a avut loc în după-amiaza zilei de 21 mai.

Cei trei sunt bănuiți că, în complicitate cu alte persoane a căror identitate nu a fost încă dezvăluită, ar fi pretins și primit mită în sumă de peste 40 de mii de dolari, în mai multe tranșe.

Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei, banii ar fi fost destinați facilitării trecerii frontierei pentru mărfuri destinate regiunii transnistrene.


În urma perchezițiilor, ofițerii CNA au ridicat mai multe documente și sume de bani în diferite valute, valoarea totală estimată fiind de circa 1,1 milioane de lei.

CNA a anunțat că va reveni cu detalii suplimentare pe parcursul anchetei.

Drept reacție, șeful Serviciului Vamal, Alexandru Iacub, a declarat că instituția pe care o conduce nu tolerează faptele de corupție și colaborează deplin cu autoritățile în anchetele în curs. De asemenea, au fost inițiate și anchete interne pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.


Citește mai departe

Moldova

/VIDEO/ Călăuze și migranți, prinși la graniță. Ultimii încercau să ajungă ilegal în Uniunea Europeană.

O nouă rețea de trafic de migranți din Asia a fost descoperită la granița de stat a Republicii Moldova. Polițiștii de frontieră au reținut patru persoane- două călăuze și doi migranți, care încercau cu orice preț să ajungă în Uniunea Europeană.

Publicat

Cazul a avut loc în apropiere de satul Frăsinești din raionul Ungheni. Patrulele Poliției de Frontieră au observat două persoane suspecte care se aflau în apropierea frontierei moldo-române.
Luați la întrebări, cei doi- cetățeni din Sri Lanka, de 31 și 42 de ani, nu aveau documente justificative pentru a se afla în zonă.
Au urmat mai multe investigații în cadrul cărora au fost descoperite și călăuzele, implicate în schemă. Este vorba despre doi cetățeni români, care au fost găsiți în timp ce se ascundeau într-o pădure din preajma localității Costuleni, raionul Ungheni. În imediata lor apropiere, autoritățile au găsit un vehicul cu numere de înmatriculare italiene și 8 plăci de polistiren, folosite pentru traversarea înot a râului Prut.
Românii urmau să fie plătiți cu câte 2.500 de euro fiecare pentru a facilita trecerea ilegală a frontierei. În urma acțiunii, autoritățile au emis mandate de arest preventiv pentru cei doi, pentru o perioadă de 30 de zile, iar vehiculul implicat a fost confiscat.
Pentru organizarea migrației ilegale, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea între 5 și 12 ani și amenzi de la 300 de mii până la 400 de mii de lei.


Citește mai departe

topul săptămânii